România se confruntă cu o problemă cronică și adesea invizibilă: lipsa serviciilor de îngrijire adecvate pentru persoanele vulnerabile. Un raport recent al Avocatului Poporului evidențiază această criză, punând în lumină nevoile urgente ale vârstnicilor, persoanelor cu dizabilități și celor fără adăpost. În mijlocul acestei crize, există faruri de speranță precum Casa Nicolae – Radeni, com Frumusica, jud. Botosani, o casa dedicată ajutorării celor mai defavorizați dintre noi. Acest articol explorează situația actuală din România, provocările și soluțiile propuse, precum și impactul pe care îl au inițiativele comunitare asupra celor aflați în nevoie.
Raport avocatul poporului: https://tvrinfo.ro/raport-al-avocatului-poporului-romania-se-confrunta-cu-lipsa-serviciilor-de-ingrijire-pentru-persoanele-vulnerabile/
Casa Nicolae: Un Refugiu pentru cei Marginalizați
Casa Nicolae este mai mult decât un adăpost; este un loc pentru cei care și-au pierdut speranța. În ultimii patru ani, această casa a devenit un pilon de sprijin pentru peste 200 de persoane fără adăpost, bolnavi și tineri abandonați. În prezent, Casa Nicolae găzduiește peste 85 de astfel de persoane, oferindu-le nu doar un acoperiș deasupra capului, ci și șansa la o viață mai bună.
Majoritatea celor care ajung la Casa Nicolae au trăit ani de zile pe străzi, dormind în gări, parcuri, sub poduri sau chiar în cimitire. Unii au fost atât de nevoiași încât au dormit în cavouri goale. Alții, mai norocoși, au avut un acoperiș deasupra capului, deși locuințele lor erau adesea pe cale să se prăbușească. Mulți dintre aceștia au fost trimiși la Casa Nicolae direct din spitale, după ce au suferit amputări din cauza degerăturilor sau mușcături provocate de șobolani. Acești oameni reprezintă o categorie socială pe care legislația din România a omis să o încadreze într-o măsură de protecție socială adecvată.
Criza Serviciilor de Îngrijire în România
Raportul Avocatului Poporului evidențiază că România se confruntă cu o lipsă acută de servicii de îngrijire pentru persoanele vulnerabile. Nevoile specifice ale acestor grupuri – fie că vorbim despre vârstnici, persoane cu dizabilități sau persoane fără adăpost – nu sunt acoperite de infrastructura existentă. În mediul urban, serviciile sociale sunt insuficiente, iar în mediul rural, acestea sunt aproape inexistente.
Serviciile Rezidențiale pentru Persoane cu Dizabilități
Un aspect critic subliniat în raport este rolul serviciilor rezidențiale pentru persoanele cu dizabilități. Aceste servicii ar trebui să sprijine persoanele care, din motive sociale combinate cu dizabilitatea lor, nu pot duce o viață decentă în comunitate. Din păcate, la nivel național, aceste servicii fie funcționează la capacitate maximă, fie se află în proces de restructurare, ceea ce face imposibilă admiterea de noi beneficiari.
Situația pacienților-cazuri sociale din unitățile spitalicești este cunoscută, dar soluțiile punctuale sunt greu de implementat din cauza lipsei resurselor și a birocrației. Majoritatea cazurilor semnalate de spitale se referă la persoane care nu sunt încadrate în grad de handicap, ceea ce face imposibilă preluarea lor în centrele rezidențiale destinate exclusiv persoanelor cu dizabilități.
Rolul Asistenților Sociali
Raportul Avocatului Poporului subliniază și lipsa acută de asistenți sociali în România. Numărul insuficient al acestora îngreunează și mai mult procesul de identificare și soluționare a nevoilor persoanelor vulnerabile. Asistenții sociali din unitățile sanitare fac eforturi considerabile pentru a găsi soluții de externare pentru pacienții deveniți cazuri sociale, dar de multe ori, acestea rămân fără rezultat.
Recomandări și Soluții Propuse
Printre recomandările din raport se numără modificarea standardelor minime obligatorii pentru serviciile sociale de tip rezidențial, pentru a oferi un mediu cât mai apropiat de cel familial. De asemenea, se subliniază necesitatea urgentării elaborării și adoptării legislației conexe în domeniul serviciilor sociale, pentru a preveni și dezinstituționaliza persoanele adulte cu dizabilități.
Dezvoltarea Infrastructurii Sociale
Dezvoltarea infrastructurii sociale trebuie să țină cont de caracteristicile fiecărui grup vulnerabil. Este esențial ca serviciile sociale să fie adaptate nevoilor specifice ale vârstnicilor, persoanelor cu dizabilități și celor fără adăpost. Acest lucru necesită nu doar resurse financiare, ci și o schimbare de abordare la nivel legislativ și administrativ.
Creșterea Numărului de Asistenți Sociali
Un alt aspect crucial este creșterea numărului de asistenți sociali. Aceștia joacă un rol vital în identificarea și soluționarea problemelor sociale, dar numărul lor actual este insuficient pentru a face față cererii. Investițiile în formarea și angajarea de noi asistenți sociali sunt esențiale pentru îmbunătățirea serviciilor de îngrijire în România.
Parteneriate Public-Privat
Implicarea sectorului privat și a ONG-urilor în furnizarea de servicii sociale poate aduce beneficii semnificative. Parteneriatele public-privat pot contribui la dezvoltarea unor soluții inovatoare și eficiente pentru problemele cu care se confruntă persoanele vulnerabile. Casa Nicolae este un exemplu excelent de inițiativă comunitară care poate servi drept model pentru alte organizații.
Criza serviciilor de îngrijire pentru persoanele vulnerabile din România necesită o abordare complexă și coordonată. Raportul Avocatului Poporului scoate la lumină problemele majore cu care se confruntă aceste grupuri și oferă recomandări concrete pentru îmbunătățirea situației. În același timp, inițiativele comunitare precum Casa Nicolae demonstrează că schimbarea este posibilă prin eforturi colective și dedicație. România trebuie să-și asume responsabilitatea de a proteja și sprijini toți cetățenii săi, indiferent de situația lor socială sau de sănătate, pentru a construi o societate mai justă și mai echitabilă.
Ajuta in continuare Casa Nicolae: https://www.asociatia-happy.ro/campanii/
Pagina facebook: https://www.facebook.com/asociatiahappy
